Carticica de bucate a Marianei

FRUCTE USCATE VERSUS FRUCTE CONFIATE

Iarna multe dintre fructele proaspete nu se mai găsesc sau au preţuri destul de ridicate, privând organismul de proprietăţile lor nutritive. În plus şi conţinutul lor nutritiv poate fi mult redus, funcţie de producător, modalitatea de cultivare şi păstrare s.a.m.d.

Dacă mai luăm în calcul variaţiile mari de temperatură şi absenţa soarelui pe perioade destul de mari putem să motivăm lipsa de energie, rezistenţa mai scăzută la efort (fizic şi/sau intelectual), apatia sau chiar stările de depresie uşoară. 

Fructele uscate pot reprezenta un leac pentru toate acestea, alături de terapii cu lumină, o hidratare corespunzătoare şi mişcare, fiecare după cât poate sau preferinţe.

Fructele uscate se obţin prin deshidratarea fructelor proaspete în cuptoare, în aparate casnice sau industriale de deshidratat. În unele cazuri uscate direct pe ramura pomului, sau întinse la umbră, în locuri aerisite şi bine ventilate.

Ele păstrează în proporţie de cca. 50% din nutienţii de constituţie. Ca o curiozitate, randamentul este extrem de mic (de unde şi preţul mult mai mare al fructelor uscate), de cele mai multe ori rămânând cam un sfert din cantitatea de fructe proaspete folosită. Aspectul, textura şi gustul lor pot varia de la metodă la alta.

În ultimul timp cercetările iniţiate pe acest tip de aliment au condus la concluzia că fructele uscate pot fi foarte bine caracterizate ca „medicamentele iernii”, întrucât au proprietăţi curative excelente constituind o importantă sursă de vitamine, minerale, enzime, antioxidanţi şi fibre/celuloză.

Pot veni în ajutorul combaterii tulburărilor metabolice, infecţiilor, a bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului, obezităţii, oboselii, insomniei, depresiei şi pot influenţa pozitiv regenerarea celulară, sistemul imunitar, activitatea musculaturii, detoxifierea organismului,  şi reglarea tractusului intestinal.

Deşi marea lor majoritate sunt dulci, datorită glucozei şi fructozei (glucide naturale pe care le conţin), ele nu au adausuri de zahăr şi nici conservanţi sau alte substanţe chimice adăugate pentru păstrarea aspectului sau texturii fructului de bază, aşa cum se întâmplă în cazul fructelor confiate. Aşadar între cele două categorii de fructe există diferenţe uriaşe.

Fructele confiate se obţin din fructe proaspete ce se scufundă o anumită perioadă de timp în soluţii de glucoză sau zahăr, având de cele mai multe ori efect invers efectului terapeutic al fructului uscat, fiind considerate „bombe calorice”, ce se recomandă a fi consumate extrem de precaut, mai ales în cazul unor afecţiuni cronice. Sunt mai aspectuoase, au o textură mai bună, culori intense, într-un cuvânt sunt mai apetisante şi, aspect deloc de neglijat, mai ieftine decât fructele uscate. Dar nu sunt tocmai sănătoase!

În România predecembristă prunele uscate au fost cele mai cunoscute. Le găseam în pieţe, „la țărani”. Le mai găsim şi acum. Astăzi putem găsi fructe uscate şi confiate în pieţe dar şi în supermarketuri, pornind de la cele autohtone până la cele exotice.

Cele mai des consumate sunt:

· Caisele uscate: conţin vitaminele A, C, grupul de vitamine B, pectină, acizi organici şi fibre. Dintre minerale se găsesc în concentraţii mai mari decât caisele proaspete: magneziu, fosfor, potasiu, calciu, cupru, siliciu, zinc, fier, iod etc. Sunt sărace în sodiu şi grăsimi. Contribuie la îmbunătăţirea vederii, combaterea cancerului de plămân, stomac sau al vezicii urinare, insomniei, constipaţiei şi afecţiunilor gastro-intestinale, şi au un efect benefic pentru îndepărtarea unor metale grele şi a unor radio-nuclizi din organism.

Consumate regulat îmbunătăţesc activitatea intelectuală, scad tensiunea, previn anemia. Datorită conţinutului ridicat de magneziu constituie un remediu excelent de combatere a stresului. Nu se recomandă persoanelor care suferă de hepatită, diabet sau hipotiroidie, iar celor cu dereglări frecvente ale tractusului digestiv se recomandă, după consultarea medicului, un consum moderat.  

· Prunele uscate: sunt bogate în vitamina A, fibre, potasiu şi cupru. Au efect laxativ, ajută în curele de slăbire, la combaterea obezităţii, reglarea tensiunii arteriale, oboselii, a unor tipuri de cancer, influențează creşterea imunităţii, previn artrozele şi artritele, reduc riscul bolilor neuro degenerative.

· Stafidele: au fost uscate încă din antichitate, de perşi şi egipteni; au un conţinut important de fibre, fenoli, un mineral ce previne osteoporoza,   . Combat afecţiunile gingiilor şi dinţilor, oboseala, anemia şi constipaţia. Au efecte antioxidante, antiseptice şi antiinflamatoare şi previn instalarea stărilor depresive.

· Smochinele: în Grecia antică erau cel mai dorite fructe, iar romanii le considerau sacre. Conţin vitaminele A, C, unele vitamine B, substanţe organice cu rol anti-cancerigen şi fibre. Au un aport ridicat de calciu, magneziu, fosfor, potasiu, fier. Ajută în curele de slăbire şi detoxifiere, la buna funcţionare a sistemului nervos şi reducerea stresului, împiedică procesele de îmbătrânire, anemia, furunculoza.

· Curmalele: conţin vitamina A, carbohidraţi, polifenoli, fructoză, fier, fosfor, magneziu, potasiu, calciu. Întăresc sistemul imunitar, dau energie, reglează tensiunea, previn anemia, astenia şi afecţiunile digestive. Previn apariţia cancerului şi favorizează refacerea persoanelor convalescente. Nu se recomandă diabeticilor.

· Goji: descoperite relativ recent de medicina modernă occidentală, aceste fructe au fost considerate un medicament în medicina antică orientală. O sursă regală de vitamine esenţiale organismului cu rol antioxidant bine cunoscut (A, B1-B3, C), de minerale indispensabile pentru sănătate (calciu, zinc, seleniu, fosfor, fier, magneziu, potasiu) întăresc sistemul imunitar, revigorează organismul şi psihicul, reglează circulaţia, reduc efectele de îmbătrânire şi echilibrează nivelurile hormonale.

· Afinele: au un conţinut mare de vitamine (C, E, K unele vitamine din complexul B), tanini, folaţi, protocianide, minerale (seleniu, zinc, mangan, calciu, fosfor) şi fibre. Ajută în curele de slăbire la arderea grăsimilor în exces şi la tratarea insomniei, favorizează eliminarea unor toxine din creier şi a radicalilor liberi din organism, protejează pielea, vederea şi sistemul imunitar, având efect anti-cancerigen. Previne deteriorarea cognitivă asociată bolilor neuro degenerative şi reduce riscul accidentelor vasculare cerebrale. Neutralizează infecţiile din intestin. Întrucât sunt uşor amărui ele se comercializează uşor îndulcite.

· Merele: sursă importantă de potasiu, calciu, magneziu, fosfor, seleniu, carbohidraţi (preponderent sub formă de glucide), antioxidanţi şi fibre, cu un conţinut redus de grăsimi, chiar şi uscate  pot fi o gustare sănătoasă ce înlocuieşte cu succes o prăjitură sau „ceva de ronţăit”. În plus reglează şi tensiunea arterială, fiind sărace în sodiu, ca şi caisele.

· Merişoare: au un conţinut ridicat de antioxidanți, vitamine A, B1, B2 şi C, polifenoli, tanini, saponine, fier, potasiu, magneziu şi calciu. Scad riscul infecțiilor urinare, încetinește creșterea tumorilor şi îmbătrânirea, previn ulcerul, scorbutul şi anemia, au acţiune antimicotică, antibacteriană şi vasodilatatoare. Ajută la reducerea depozitelor de grăsime. Doza recomandabilă este mai mică de 50 g pe zi.

· Măceşele: sunt binecunoscute pentru efectul lor vitaminizant, antiinflamator intestinal, anti-diareic, coleretic, vermicid. Ajută în curele de dezintoxicare la eliminarea toxinelor, la buna funcţionare a sistemului endocrin, la refacerea vaselor şi circulaţiei sangvine (inclusiv la nivelul creierului) şi stimulează activitatea bilei.

· Acai: bogate în  vitamine: B, C E, Omega 3,6 şi 9, fibre şi minerale, sunt o sursă de antioxidanţi extrem de eficace (de 10 ori mai puternic decât merele, cireșele şi unele fructe de pădure şi de 35 de ori mai puternic decât portocalele). Au un efect benefic anti-îmbătrânire şi în reducerea riscului de cancer.