FURSECURI CU FRUCTE CONFIATE

Ingrediente:

·      430 g făină

·      un praf sare

·      1 linguriţă bicarbonat de sodiu

·       120 g zahăr pudră

·      250 g unt/margarină  

·      2 gălbenuşuri (opţional)

·      vanilie

·      60 g fistic măcinat

·      8 caise confiate tocate

·      60 g merişoare/cireşe confiate

·      coaja de la 1 portocală         

FURSECURI CU LĂMÂIE (II)

Ingrediente:

·    250 g unt/margarină

·    300 g zahăr pudră

·    2 ouă

·    2 lămâi – coajă

·    60 ml zeamă de lămâie

·    430 g  făină

·    1 linguriţă bicarbonat de sodiu

·    vanilie

·    un praf sare

·    zahăr pudră pentru decor

Preparare:

Se încălzește cuptorul la 180⁰C. Se acoperă tăvile cu hârtie de copt. Se amestecă ingredientele uscate: făina, sarea, bicarbonatul.

Într-un vas mixaţi untul cu zahărul până devine o cremă, adăugaţi coaja de lămâie şi vanilia, reduceţi viteza şi mixați pe rând ouăle, picuraţi apoi sucul de lămâie şi la sfârşit, cu ajutorul unei spatule, integraţi ingredientele uscate.

Cu o lingură de porţionat îngheţata se aşează grămăjoare în tavă şi se coc cca. 15-20 minute (se rumenesc uşor, inclusiv pe margini). Cât sunt fierbinţi presăraţi pe ele zahăr farin.

TORT CU CREMĂ DE CACAO

Ingrediente:

Blat:

·    8 ouă

·    9 linguri mari zahăr pudră

·    9 linguri mari făină

·    2 pliculeţe zahăr vanilat

·    2 linguri mari apă (lapte)

·    coaja de la 1 lămâie

·    2 linguriţe cu vârf bicarbonat de sodiu

·    un praf sare

TORT „DIPLOMAT”

Ingrediente:

Blat: orice blat din pandişpan sau pişcoturi şampanie

Crema:

·  4 ouă

·  1 cană zahăr

·  1 cană lapte

·  4 pliculeţe gelatină

·  500-600 g smântână

·  vanilie

·  coajă de lămâie/portocală

·  fructe (după preferinţe)

TORT „MAREŞAL”

 Ingrediente:

Blat:

· 6 ouă mari

· 6 linguri mari zahăr

·  6 linguri mari pesmet/praf biscuiți

·  6 linguri nucă măcinată

·  2 lingurițe esență de rom

·  2 lingurițe esență de vanilie

·  1 lingură făină

· 1 linguriță bicarbonat de amoniu

·  un praf sare

ZACUSCĂ DE IARNĂ

Ingrediente:

·    1,5 kg vinete coapte anterior (congelate)

·    1 kg ardei capia copţi anterior (congelaţi)

·    0,5 - 0,75 kg ceapă tăiată solzişori

·    3 - 4 felii măr

·    250-300 ml ulei

·    1 - 1,5 l suc de roşii

·    2-3 foi dafin

·    20-25 boabe piper

·    2-3 crenguţe rozmarin

·    sare

Mod de lucru:

Într-un vas Zepter mai înalt în pereţi (TF-024-67, de exemplu) adus la ieşirea acului termocontrolului din zona galbenă se pune uleiul şi apoi se adaugă ceapa şi feliile de măr, se acoperă vasul şi se lasă ceapa să se înmoaie bine.

SUPĂ DE ROŞII DE POST

Ingrediente:

·    1-2 cepe mijlocii

·    2 ardei divers coloraţi

·    1-2 morcovi potriviți

·    rădăcină de ţelină

·    1 pătrunjel/păstârnac rădăcină

·    3-4 cartofi

·    bucheţele de conopidă/broccoli/mazăre/fasole verde

·    1 kg roşii congelate/din conservă sau suc de roşii

·    2-3 litri apă (purificată)

·    sare

·    tăiţei/fidea

·    piper, rozmarin, busuioc

·    pătrunjel

·    2-3 linguri ulei

Preparare:

Se curăţă, se spală şi, se mărunţesc legumele (după gust rase sau tăiate cubuleţe), cu excepţia roşiilor. Vasul de ciorbă ales se aşează pe foc potrivit. Când acul termocontrolului începe să se ridice către jumătatea zonei galbene se adaugă uleiul, în care se înmoaie, cu capacul pus pe vas, 5-8 minute, ceapa, ardeiul şi rădăcinoasele.

TOCHITURĂ CU MĂMĂLIGUŢĂ (12 PORŢII)

Ingrediente:        

·  500 g cubuleţe carne porc (inclusiv organe)

·  500 g cubuleţe carne vită (inclusiv organe)

·  200 g afumătură (jambon, kaizer, cârnaţi etc.)

·  2 cepe tăiate

·  2 ardei (diferit coloraţi) tăiaţi fâşii subţiri şi mici

·  1 morcov tăiat rondele fine

·  1/4 ardei iute fără seminţe tocat foarte fin

·  sare (dacă mai este nevoie, după gust)

·  condimente (piper, boia, cimbru, rozmarin etc.)

·  1-2 linguri ulei

·  1 ceaşcă apă

·  2-3 linguri pastă de tomate

·  verdeaţă (după gust: mărar sau pătrunjel)

·  5-6 căţei usturoi

·  după preferinţe puţină brânză rasă, eventual 1 ou ochi

Preparare:

 Se pune vasul pentru tochitură să se preîncălzească. Când acul termocontrolului intră în verde se presară uniform cubuleţele de carne, se întorc pe toate părţile astfel încât carnea să-şi închidă porii   sau, după preferinţă, se lasă să se rumenească uşor.

PASTE (II)

Se pune apă la fiert într-un vas Zepter cu pereţi mai înalţi şi, după gust, un praf de sare.

Când apa clocoteşte se adaugă pastele, se așteaptă încă 3 minute, apoi se opreşte focul şi se lasă vasul acoperit cât timp scrie pe instrucţiunile de preparare ale pastelor respective.

După acest timp se strecoară prin vasul strecurătoare. Pastele vor fi al dente, nu moi, ca atunci când le fierbem clasic. 

MURĂTURILE

–UN ALIAT ÎN COMBATEREA MAI MULTOR AFECŢIUNI –

ISTORIC ŞI CURIOZITĂŢI:

Sunt alimentele care se conservă prin punere în saramură sau într-un amestec de apă, sare şi oţet. În timp ele suferă un proces de fermentaţie anaerobă, când din zahărul pe care îl conţin se formează în principal acid lactic, alcool şi compuşi aromatici), devenind mai acide, putând fi păstrate o perioadă mult mai mare faţă de păstrarea lor în stare naturală.

Practic, din timpuri străvechi, aceasta a fost una din metodele folosite pentru conservarea alimentelor. Nu se ştie cu exactitate ce civilizaţie este părintele acestui tip de conservare a alimentelor, dar se afirmă că primele alimente murate au fost castraveţii, cu peste 4000 de ani în urmă. Castraveţii sunt originari din India (vezi şi Curcubitaceele), de acolo, inclusiv cei muraţi, au migrat spre Europa prin Mesopotamia.

Şi în China se murau acum 3000 de ani ridichea neagră, varza chinezească, seminţele de muştar şi ardeiul iute.

Tracii, care cultivau varză şi extrăgeau sare, se spune că nu doar consumau murături, ci le foloseau şi în scop terapeutic, atât intern cât şi extern. Cum încă nu cunoşteau mirodeniile Asiei, pentru prezervare foloseau frunzele de ţelină sau de vişin, usturoiul şi arpagicul.

În Ţările Româneşti murăturile nu lipseau de la mesele anotimpului rece, alături de ţuica fiartă şi vin roşu, care contrabalansau preparatele tradiţionale din carne.

Peşte la grătar

Se recomandă ca peştele să fie proaspăt, dezosat şi nu foarte gros. Peştele decongelat se poate fărâma, mai ales dacă nu a fost păstrat la rece în mod corespunzător (dezgheţat şi recongelat). Peştele proaspăt şi congelat de Dvs. se dezgheaţă treptat, la temperatura camerei.

Dacă aveţi suficient timp, presăraţi pe peşte mirodenii şi lăsaţi la rece 2 – 3 ore.

Bucăţile de peşte se zvântă bine de apă, se unge pe toate părţile cu ulei şi se aşează pe grătarul pregătit pentru frigere (jumătatea zonei vezi). Imediat cum sfârâie, se întoarce pe cealaltă parte, se pune capacul şi se opreşte focul. Peştele iese semiînăbuşit, dar cu foarte puţină grăsime absorbită.

DOVLEAC COPT – PENTRU APERITIV PASTĂ SAU TĂIAT ÎN DIFERITE FORME

Ingrediente pentru pastă:                                         

·    500 g dovleac                                                                         

·    2-3 linguri ulei de măsline                                                        

·    chimen măcinat fin                                                                   

·    sare                                                                                       

·    piper

·    ardei iute/usturoi pastă

Ingrediente pentru cubuleţe/alte forme picante din dovleac:

·    500 g dovleac

·    100 g cașcaval ras fin

·    sare

·    chimen măcinat fin

·    piper

Mod de lucru:

Indiferent de modul de utilizare pentru aperitiv tartinabil (pastă) sau pentru a-l intercala pe scobitori aperitiv cubuleţe/sau alte forme decupate de dovleac sau ca suport pentru o pastă de brânză, dovleacul trebuie mai întâi copt. Se spală dovleacul, se taie felii de circa 2 cm grosime şi se curăţă de seminţe. Nu se curăţă coaja.

 

PEPENELE GALBEN

-   Citrullus Lanatus –

ISTORIC ŞI CURIOZITĂŢI:

– este originar din Africa (Egipt, unde se cultiva acum 5000 de ani în urmă, fiind considerat fruct sacru) de unde a ajuns în Europa, mai întâi în Grecia, apoi la Roma

– în antichitate nu s-a prea bucurat de popularitate, fiind consumat mai mult marinat

– in perioada Renaşterii era numit „fructul papilor”

– musulmanii spuneau că este fructul preferat al lui Allah

– în Japonia era cadou  regesc

– există mai multe specii: ananas (rotund, alungit, cu coajă portocalie şi miez albicios, zemos şi aromat), turchestan (cu miez galben-verziu), charentais (sferic, cu coajă netedă şi miez oranj-solomon) cantalup (cu coajăgalbenă şi miez galben-potocaliu, foarte dulce şi aromat) etc.

– culoarea miezului (galben/galben verzui/galben-portocaliu/roz) este dată de conţinutul bogat de carotenoizi

– rezistă mult mai bine la oxidare, dar este recomandat să fie consumat proaspăt.

PEPENELE VERDE

-   Citrullus Lanatus –

– lubeniţă, harbuz, curcubete –

ISTORIC ŞI CURIOZITĂŢI:

– este originar din Africa (Egipt, unde se cultiva acum 5000 de ani în urmă, fiind considerat fruct sacru)

– a fost răspândit către alte arii în secolul X,  azi se cultivă în toată lumea

– există peste 1000 de soiuri

 japonezii au creat un soi pătrat

– culoarea roşie este dată de concentraţia mare de licopen (asemănător roşiilor)

– seminţele, deşi nu se obişnuieşte consumul lor, au un efect terapeutic la fel de bun

CASTRAVETELE

– Cucumis Sativus –

ISTORIC ŞI CURIOZITĂŢI:

·  originar din India, cultivat încă de acum 3000 de ani, a fost adus în Europa întâi în Grecia apoi în Imperiul Roman, unde era foarte îndrăgit

·  la noi este cultivat de peste 2500 de ani

·  în vremea lui Plinius cel Bătrân castravetele este prezentat ca plantă tămăduitoare

·  unele triburi amerindiene foloseau deja castravetele când au fost invadaţi de coloniştii europeni;

·  este a patra cea mai cultivată legumă (după roşii, ceapă şi varză)