Egiptenii au fost primii care l-au
cultivat, dar romanii au înţeles puterea lui vindecătoare. Toată planta este
comestibilă, dar pentru bucătărie se folosesc doar seminţele, care se adaugă
mai spre sfârşitul operaţiilor. Este un condiment cu gust dulce şi ușor picant. Conţine vitaminele A,
complexul B (B1-B9), C, calciu, fosfor, potasiu, sulf, fier.
Datorită uleiul eteric conținut de
anason, acest condiment se folosește în diverse rețete de dulciuri: cozonac,
fursecuri, checuri, plăcinte, budinci sau băuturi calde. Se asociază cu ienibahar,
scorțișoara, cuișoare, nucșoara, chimion, fenicul sau anason stelat.
Este tonic, diuretic,
antispasmotic, vermifug. Se utilizează destul de mult şi în medicină pentru afecțiuni
digestive (în special ale intestinului), respiratorii (afecțiunile gâtului,
tuse, astm) și ale căilor urinare. Are şi un uşor efect laxativ, stimulează
funcțiile pancreatice, lactaţia şi este antiseptic şi carminativ.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu